PARAFÓC, parafocuri, s. n. Zid (făcut dintr-un material refractar) care apără de flăcări o parte mai expusă a unui cazan de aburi. – Para2- + foc.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARAFÓC ~uri n. Perete refractor care protejează părțile sensibile ale cazanului de abur de acțiunea focului. /para- + foc
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARAFÓC s.n. Zid mic dintr-un material refractar, făcut pentru a apăra de flăcări partea mai sensibilă a unei căldări cu abur. [< para- + foc, după fr. pare-feu, it. parafuoco].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PARAFÓC s. n. dispozitiv destinat a împiedica propagarea incendiilor. ◊ paravan din material refractar care apără de flăcări partea mai sensibilă a unei clădiri cu abur. (după fr. pare-feu, it. parafuoco)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
parafóc s.n. (reg.) culoare galbenă-portocalie, folosită la vopsirea lânii și a țesăturilor.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
parafóc s. n., pl. parafócuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink