PANSÁRE, pansări, s. f. Acțiunea de a (se) pansa și rezultatul ei; bandajare. – V. pansa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PANSÁRE s.f. Acțiunea de a pansa și rezultatul ei; bandajare. [< pansa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PANSÁRE s. (MED.) bandajare, legare, legat, pansat, (pop.) oblojire, oblojit. (~ rănii.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pansáre s. f., g.-d. art. pansării; pl. pansări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PANSÁ, pansez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) aplica un pansament; a (se) bandaja. 2. Tranz. (Rar) A țesăla un animal. – Din fr. panser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A PANSÁ ~éz tranz. 1) (răni sau organe vătămate) A înfășura cu un bandaj, cu un pansament (aplicând medicamente); a bandaja; a lega. 2) (animale domestice) A curăța cu țesala; a țesăla. /<fr. panser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PANSÁ vb. I. tr. 1. A aplica un pansament pe o rană sau pe un organ bolnav; a bandaja. 2. (Rar) A țesăla și a peria (cai, vite). [< fr. panser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PANSÁ vb. tr. 1. a aplica un pansament pe o rană sau pe un organ bolnav; a bandaja; pansat. 2. a țesăla. (< fr. panser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PANSÁ vb. (MED.) a (se) bandaja, a (se) lega, (rar) a (se) înfășa, (înv. și pop.) a (se) obloji, (reg.) a (se) îmbandaja. (S-a ~ la rană.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PANSÁ vb. v. țesăla.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pansá vb., ind. prez. 1 sg. panséz, 3 sg. și pl. panseáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink