5 definiții pentru «pandecte»   declinări

PANDÉCTE s. f. pl. Culegere de opinii ale juriștilor romani asupra principalelor probleme de drept, alcătuită în vremea împăratului Iustinian și adaptată în timp nevoilor noilor instituții. – Din lat. pandectae, fr. pandectes.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PANDÉCTE s.f.pl. Culegere de hotărâri și decrete ale vechilor jurisconsulți romani, alcătuită la porunca împăratului Iustinian; digeste. [Cf. lat. pandectae, gr. pandektai, fr. pandectes].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PANDÉCTE s. f. pl. culegere de hotărâri și decrete ale vechilor jurisconsulți romani, alcătuită la porunca împăratului Iustinian; digeste. (< lat. pandectae, fr. pandectes)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PANDÉCTE s. pl. (JUR.) digeste (pl.).
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pandécte s. f. pl.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink