PALMÁR, -Ă, palmari, -e, adj. Care se referă la palmă. Arteră palmară. – Cf. fr. palmaire.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PALMÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de palmă; propriu palmei. /cf. fr. palmaire
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PALMÁR, -Ă adj. (Anat.) Referitor la palmă, al palmei. [Cf. fr. palmaire].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PALMÁR, -Ă adj., s. m. (mușchi) al palmei. (< fr. palmaire)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
palmár adj. m., pl. palmári; f. sg. palmáră, pl. palmáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PĂLMÁR, pălmare, s. n. Mănușă specială de piele, de cauciuc, de material plastic etc., folosită pentru protecția palmei1 (1) în diverse locuri de muncă. – Palmă + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PĂLMÁR ~e n. Mănușă specială folosită pentru protecția palmei în timpul unei activități fizice. /palmă + suf. ~ar
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pălmár, pălmári, s.m. (reg.) 1. pește de lungimea unei palme. 2. mănușă folosită pentru protecția palmelor la locul de muncă.
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pălmár (mănușă) s. n., pl. pălmáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pălmar, pălmari s. m. (peior.) 1. hoț 2. onanist
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink