PACIFICATÓR, -OÁRE, pacificatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care pacifică (1), care restabilește pacea, liniștea. – Din fr. pacificateur, it. pacificatore.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PACIFICATÓR¹ ~oáre (~óri, ~oáre) Care pacifică; conciliator; împăciuitor. /<fr. pacificateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PACIFICATÓR² ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care are menirea de a restabili pacea. /<fr. pacificateur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PACIFICATÓR, -OÁRE adj. Care pacifică, împăciuitor. [Cf. lat. pacificator, fr. pacificateur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PACIFICATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care pacifică. (< fr. pacificateur, it. pacificatore)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

pacificatór s. m., adj. m., pl. pacificatóri; f. sg. și pl. pacificatoáre, g.-d. sg. art. pacificatoárei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink