O definiție pentru «pachomius»   declinări

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

PACHOMIUS (PAHOMIE, Sfântul) (c. 290-347), călugăr egiptean. Întemeietorul monahismului de formă chinovială prin organizarea primei mănăstiri creștine (c. 325 în Egipt, la Tabennisi, lângă Dendera, pe dreapta Nilului) de tip familial, în care starețul este părintele spiritual; a statuat legile principale ale vieții monahale în lucrarea sa „Precepte”, considerată a sta la baza creării literaturii copte creștine. Sanctificat (sărbătorit la 15 mai).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink