PĂRINȚÍE, părinții, s. f. (Rar) Calitatea de tată, de părinte (2); părințenie. ◊ Loc. adv. Cu părinție = părintește. – Părinte + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂRINȚÍE s. v. moșie, paternitate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

părințíe s. f., art. părințía, g.-d. art. părințíei; pl. părințíi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink