PĂMÂNTENÉSC, -EÁSCĂ, pământenești, adj. (Înv.) Autohton, pământean (2). – Pământean + suf. -esc.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂMÂNTENÉSC adj., s. v. aborigen, autohton, băștinaș, indigen, neaoș, pământean.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pământenésc adj. m., f. pământeneáscă; pl. m. și f. pământenéști
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pământení, pământenésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se stabili, a se statornici într-un loc. 2. a împroprietări.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

împămîntenésc v. tr. Fac pămîntean, acord aceleașĭ drepturĭ ca și pămîntenilor (indigenilor), naturalizez. V. refl. Mă așez definitiv undeva. – Rar și pămîntenesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink