PĂLĂVRĂGÍ, pălăvrăgesc, vb. IV. Intranz. A spune lucruri fără importanță, a vorbi mult și fără rost; a flecări, a trăncăni. [Var.: palavragí vb. IV] – Din palavragiu (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A PĂLĂVRĂGÍ ~ésc intranz. A spune palavre; a vorbi mult și fără rost; a trăncăni; a flecări; a bârfi. /Din palavragiu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂLĂVRĂGÍ vb. IV. v. palavragi.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂLĂVRĂGÍ vb. v. flecări.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pălăvrăgí vb. (sil. -vră-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pălăvrăgésc, imperf. 3 sg. pălăvrăgeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pălăvrăgeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink