PĂIENJENÍȘ, păienjenișuri, s. n. Pânză țesută de păianjen. ♦ Fig. Desiș, rețea, împletitură. [Pr.: pă-ien-. – Var.: (reg.) painjeníș, păinjeníș, paianjeníș, paingeníș, păingăníș s. n.] – Păianjen + suf. -iș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂIENJENÍȘ ~uri n. 1) Totalitate a firelor unei pânze de păianjen. 2) fig. Împletitură deasă (de ceva). /păianjen + suf. ~iș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂIENJENÍȘ s. pânză, plasă, (rar) păinjinar, (reg.) paingânăraie, (înv.) păioară. (S-a prins ca într-un ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

păienjeníș s. n., pl. păienjeníșuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink