PÂC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă: a) sunetul exploziv surd produs de fumători când trag fumul din lulea sau din țigară; b) sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare; pac, poc; c) sunetul produs de un fir de ață, de o sfoară, de o coardă etc. când se rupe. – Onomatopee.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PÂC interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de fumători, când trag fumul din țigară sau din pipă). /Onomat.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pâc(-pâc) interj.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pîc interj. – 1. Imită zgomotul unui pocnet sau al unei rupturi. – 2. Imită zgomotul produs de fumatul cu pipa. Creație expresivă. – Der. pîcă, s. f. (Mold., pipă, lulea); pîcîi, vb. (a fuma din pipă).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink