ÓUTPUT s. n. 1. (Electron.) Ieșire (1). 2. (Inform.) Ieșire (2). [Pr.: áutput] – Cuv. engl.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OUTPUT s.n. (Tehn.) 1. Ieșire. ♦ Elemente finale care încheie anumite procedee, ca prelucrarea informațiilor, a datelor etc. 2. Extragere a datelor dintr-un sistem electronic pentru elaborarea lor. ◊ Input output v. input. [Pron. áut-put. / < engl., fr., it. output].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OUTPUT [AUTPUT] s. n. (tehn.) 1. ieșire. ◊ elemente finale care încheie anumite procedee, ca prelucrarea informațiilor, a datelor etc. 2. extragere a datelor dintr-un sistem electronic pentru elaborarea lor. (< engl. output)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

!output (angl.) [pron. áŭtput] (out-) s. n., pl. outputuri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

OUTPUT [áutput] (cuv. engl.) s. n. 1. (ELECTRON.) Punct al unui sistem, al unui aparat sau aparat electronic prin care un semnal este transferat spre exterior. 2. (INFORM.) Transfer al informației din memoria calculatorului spre exterior. 3. (EC.) Rezultatul activității unei persoane și al unei întreprinderi sau al utilizării unui mijloc fix, într-o unitate de timp.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink