OSÚȚ, osuțe, s. n. (Pop.) Oscior. – Os + suf. -uț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OSÚȚ s. v. ciolănaș, ciolănel, oscior.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

osúț s. n., pl. osúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink