BURÉTE bureți, s. m. 1. (Bot.) Nume generic dat unor ciuperci; spongie. ◊ Expr. (Fam.) Doar n-am mâncat bureți = doar n-am înnebunit! 2. (În sintagma) Burete-de-mare = (la pl.) Încrengătură de nevertebrate marine, fixate de stânci, cu formă variată și cu scheletul constituit din spicule și bastonașe silicioase sau calcaroase (Spongiaria); (și la sg.) animal din această încrengătură; spongier. ♦ Scheletul poros al acestui animal (sau obiect similar fabricat din cauciuc, material plastic), care, datorită proprietății de a absorbi lichidele, se întrebuințează la ștersul tablei de scris, la spălat etc. – Lat. *boletis sau refăcut din bureți (pl. lui *buret(u) < lat. boletus).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PẮSTRĂV, păstrăvi, s. m. 1. Pește de apă dulce din familia salmonidelor, acoperit cu solzi mici, cu puncte negre și roșii și burta gălbuie, care trăiește în apele de munte, fiind foarte apreciat pentru carnea lui gustoasă (Salmo trutta fario). 2. (Reg.) Numele mai multor specii de ciuperci comestibile mari, cu sau fără picior, în formă de scoică de culoare cenușie-negricioasă, care cresc pe trunchiurile copacilor, producând un putregai alb al lemnului. – Din bg. păstărva.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BURÉTE ~ți m. 1) Specie de ciuperci. ~-alb. ~-pucios. ◊ Doar n-am mâncat ~ți doar n-am înnebunit. 2): ~-de-mare animal marin, nevertebrat, având scheletul format dintr-o rețea de fibre elastice, care își duce viața în colonii masive, prins de stâncile subacvatice. 3) Obiect spongios, făcut din scheletul acestui animal (sau din cauciuc poros), servind la spălat, la șters tabla și în alte scopuri. /<lat. boletis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PẮSTRĂV¹ ~i m. Pește dulcicol răpitor, de talie medie, cu corp îngroșat la mijloc și presărat cu puncte negre și roșii, apreciat pentru carnea lui. /<bulg. păstăvra
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PẮSTRĂV² ~i m. Ciupercă comestibilă de forma unei scoici, de culoare cenușie-închisă, care crește pe trunchiuri de copaci. /<bulg. păstăvra
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BURÉTE s. 1. (ZOOL.; Spongia officinalis) spongie. 2. (ZOOL.) burete-de-mare (Spongiaria) = spongier. 3. (prin Ban.) spumă, (Transilv. și Ban.) șponghie. (~ de șters tabla.) 4. (BOT.) burete-de-casă v. ciupercă de pivniță; burete-de-conopidă = a) (Clavaria coralloides) = (reg.) crețișoară, curălice, meloșel, opintici (pl.), togmăgel, barba-caprei, burete-creț, laba-mâței; b) (Ramaria botrytis) rămurele (pl.); burete-de-mesteacăn (Cortinarius cinnamomeus) = (reg.) pâinișoare (pl.); burete-de-nuc (Polyporus squamosus) = (reg.) păstrăv; burete-flocos (Lactarius torminosus) = (reg.) flocoșel; burete-galben (Cantharellus cibarius) = (reg.) gălbinele (pl.), gălbiori (pl.), urechiușă, unghia-caprei; buretele cerbilor (Scleroderma vulgare) = (reg.) bășina-porcului; burete-negru (Pleurotus ostreatus) = păstrăv; burete-pestriț (Amanita muscaria) = (reg.) burete-șerpesc, (Mold.) pălăria-șarpelui; burete-șerpesc (Lepiota procera) = (Mold.) pălăria-șarpelui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BURÉTE s. v. ciupercă, fungi, hrib, măsea, mânătarcă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂSTRĂV s. 1. (IHT.; Salmo trutta fario) (reg.) păstran, pătat. 2. (IHT.) păstrăv de mare (Salmo trutta labrax) = (reg.) alabalâc. 3. (BOT.; Pleurotus ostreatus) burete-negru.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PĂSTRĂV s. v. burete-de-nuc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pắstrăv, -ă, adj., s.m. (reg.) 1. (adj.) pestriț la culoare (ca păstrăvul). 2. (s.m.) piatră pestriță pentru cute; prundar. 3. (s.m. la pl.) pistrui pe față.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

buréte (-ți), s. m. – 1. Specie de ciuperci. – 2. Burete. – Mr. buburec (pl. bubureți), bureate, megl. bureți. Lat. bōlĕtus (Diez, Gramm., I, 188; Pușcariu 239; REW 1193; Candrea-Dens., 199; DAR), probabil prin intermediul unei forme *bōlĕtis, mai apropiată de gr. βωλίτης. – Der. buretos, adj. (spongios).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

buréte (ciupercă, obiect poros) s. m., pl. buréți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

păstrăv s. m., pl. păstrăvi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink