OSTEOLÍT, osteoliți, s. m. Os fosilizat. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéolithe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OSTEOLÍT ~ți m. Os care s-a petrificat. [Sil. -te-o-] /<fr. ostéolithe
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OSTEOLÍT s.m. Os fosil. [< fr. ostéolithe, cf. gr. osteon – os, lithos – piatră].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OSTEOLÍT s. m. os fosil. (< fr. ostéolithe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

osteolít s. m. (sil. -te-o-), pl. osteolíți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink