ORTOGRAFIÉRE, ortografieri, s. f. Acțiunea de a ortografia și rezultatul ei. [Pr.: -fi-e-] – V. ortografia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

ORTOGRAFIÉRE s.f. Acțiunea de a ortografia și rezultatul ei. [Pron. -fi-e-. / < ortografia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ortografiére s. f. (sil. -gra-fi-e-), g.-d. art. ortografiérii; pl. ortografiéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORTOGRAFIÁ, ortografiez, vb. I. Tranz. A scrie după regulile ortografice; a aplica o anumită ortografie. [Pr.: -fi-a] – Din fr. orthographier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ORTOGRAFIÁ ~éz tranz. (cuvinte și forme gramaticale) A scrie în conformitate cu regulile ortografice. [Sil. -fi-a] /<fr. orthographier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORTOGRAFIÁ vb. I. tr. (Liv.) A scrie (un cuvânt, un text) potrivit regulilor ortografice. [Pron. -ți-a, p.i. -iază, ger. -iind. / Cf. fr. orthographier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORTOGRAFIÁ vb. tr. a scrie (un cuvânt, un text) potrivit regulilor ortografice. (< fr. ortographier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ortografiá vb. (sil. -gra-fi-a), ind. prez. 1 sg. ortografiéz, 3 sg. și pl. ortografiáză, 1 pl. ortografiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. ortografiéze; ger. ortografiínd (sil. -fi-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink