ORNICĂRÍE1 s. f. (Înv.) Meseria ceasornicarului. – Ornicar (înv. „ceasornicar” < ornic) + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel_bufu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORNICĂRÍE2, ornicării, s. f. (Înv.) Ceasornicărie. – Ornic + suf. -ărie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel_bufu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORNICĂRÍE s. v. ceasornicărie.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ornicăríe s. f., art. ornicăría, g.-d. art. ornicăríei; (ateliere, magazine) pl. ornicăríi, art. ornicăríile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink