ORNÁTE s. pl. v. odăjdii, veșminte.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORNÁT1 s. n. (Înv.) Veșmânt de ceremonie; (la pl.) odăjdii. – Din lat. ornatus. Cf. germ. Ornat.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel_bufu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORNÁT2, -Ă, ornați, -te, adj. Împodobit, decorat. – V. orna.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel_bufu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORNÁT ~e n. livr. 1) rar Haină pentru solemnități. 2) la pl. Veșminte purtate de preoți în timpul slujbelor religioase; odăjdii. /<lat. ornatus
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORNÁT adj. 1. v. împodobit. 2. garnisit.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ornát s. n., pl. ornáte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink