ORIZONTÁL, -Ă, orizontali, -e, adj. (Despre o dreaptă sau un plan; p. ext. despre direcția unei mișcări) Care are o poziție perpendiculară pe verticala unui loc. ♦ (Substantivat, f.) Dreaptă care este într-o astfel de poziție. – Din fr., germ. horizontal.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIZONTÁL ~ă (~i, ~e) și adverbial Care este paralel cu orizontul. Linie ~ă. A plana ~. /<germ., fr. horizontal
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIZONTÁL, -Ă adj., s.f. (Dreaptă, plan) paralel(ă) cu suprafața unui lichid în echilibru. [Cf. fr., germ. horizontal].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIZONTÁL, -Ă I. adj. s. f. (dreaptă, plan) paralel cu suprafața unui lichid în echilibru. II. adj. referitor la orizont (1). (< fr., germ. horizontal, germ. Horizont, it. orizonte)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

orizontál adj. m., pl. orizontáli; f. sg. orizontálă, pl. orizontále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

a sta la orizontală expr. a se culca, a se întinde, a se odihni în pat.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink