14 definiții pentru «orient»   declinări

ORIÉNT s. n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, situat în direcția în care răsare soarele; răsărit, est; p. ext. spațiul geografic situat la est față de un punct de referință (îndeosebi Asia și estul Africii); nume generic pentru țările sau popoarele din acest spațiu. [Pr.: -ri-ent] – Din fr. orient, lat. oriens, -ntis, germ. Orient.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIÉNT n. (în opoziție cu occident) Spațiu geografic situat spre soare-răsare (în special Asia și Africa de Est); răsărit; est. [Sil. -ri-ent] /<fr. orient, lat. oriens, ~ntis, germ. Orient
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIÉNT s.n. Răsărit, est. ♦ Teritoriu, regiune de răsărit; (spec.) spațiu geografic situat la răsăritul Europei. [Pron. -ri-ent. / < fr. orient, cf. it. oriente, lat. oriens].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIÉNT s. n. răsărit, est; spațiul geografic din răsăritul Europei. (< fr. orient, lat. oriens, germ. Orient)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

*Oriént (zonă geografică) (-ri-ent) s. propriu n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

oriént (punct cardinal) (rar) (-ri-ent) s. n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIÉNT s. v. est.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Orient ≠ apus, asfințit, occident
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

oriént s. n. (sil. -ri-ent)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*Oriéntul Apropiát (-ri-en-, A-pro-pi-at) s. propriu n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

*Oriéntul Mijlocíu (-ri-en-) s. propriu n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de liastancu | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ORIENT 1. Denumire uzuală atribuită spațiului geografic de la răsărit (îndeosebi Asia și Africa de Est) 2. Orientul Apropiat, denumire a spațiului geografic care cuprinde țările situate în V Asiei și NE Africii (Turcia, Cipru, Siria, Liban, Israel, Iordania, Arabia Saudită, Yemen, Egipt, Sudan ș.a.). În literatura occidentală acest spațiu geografic este restrâns la V Asiei (Turcia, Siria, Liban, Israel) și Grecia. 3. Orientul Îndepărtat v. Extremul Orient. 4. Orientul Mijlociu, denumire dată spațiului geografic care cuprinde Irakul, Iranul și Afghanistanului. Literatura americană include în Orientul Miljlociu și Țările Orientului Apropiat.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de nsho_ci | Semnalează o greșeală | Permalink

EXTREMUL ORIENT, denumire generică sub care se grupează ansamblul regiunilor naturale și țările din Asia de Est.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ORIENT-EXPRESS, primul mare tren european de lux, de lung parcurs (3.186 km), creat în 1883, de Compania Internațională pentru Vagoane de Dormit, care făcea legătura între Paris și Istanbul, via București. În zilele noastre face legătura între Paris și București, trecând prin München, Viena, Budapesta; a circulat spre Istanbul până în 1977.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink