ORGIÁC, -Ă, orgiaci, -ce, adj. (Rar) Cu caracter de orgie; orgiastic. [Pr.: -gi-ac] – Din fr. orgiaque.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGIÁC, -Ă adj. Cu caracter de orgie; orgiastic. [Pron. -gi-ac. / < fr. orgiaque].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGIÁC, -Ă adj. cu caracter de orgie; orgiastic; simpotic. (< fr. orgiaque)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ORGIÁC adj. orgiastic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

orgiác adj. m. (sil. -gi-ac), pl. orgiáci; f. sg. orgiácă, pl. orgiáce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink