ORGELÉT s.n. Mic furuncul situat la marginea pleoapei, ordeolum; (pop.) urcior. [< fr. orgelet].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. orjelet, conf. DE. - blaurb

ORGELÉT s. n. furuncul mic situat la marginea pleoapei; ordeolum; urcior. (< fr. orgelet)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

orgelét s. n. [ge pron. je], pl. orgeléte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink