ORDEÓLUM s.n. Orgelet. [Pron. -de-o-, var. hordeolum s.n. / cf. lat. hordeolus – bob de orz].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ORDÉOLUM s. n. orgelet. (< lat. hordeolus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ordéolum s. n. (sil. -de-o-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink