ORÁȘ, orașe, s. n. 1. Formă complexă de așezare omenească cu dimensiuni variabile și dotări industriale, având de obicei funcție administrativă, industrială, comercială, politică și culturală; urbe. ◊ Loc. adj. De oraș = care provine din oraș, care are caracteristicile, aspectul, obiceiurile etc. de la oraș. ◊ Haine de oraș = a) haine mai bune decât cele de lucru; b) haine orășenești, croite după moda de la oraș. 2. P. restr. Partea centrală a unui oraș (1); centru. 3. Populația, locuitorii unui oraș (1). – Din magh. város.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

ORÁȘ ~e n. 1) Localitate de mari dimensiuni, centru administrativ, industrial, comercial și cultural. 2) Partea centrală a unei astfel de localități (în raport cu periferiile). ◊ A pleca în ~ a se duce în centrul orașului. 3) Populația unei astfel de localități. /<ung. város
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ORÁȘ s. 1. (livr.) cetate, citadelă, urbe, (înv.) politie, târg, (grecism înv.) horă. (Un mare ~.) 2. v. centru.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș (oráșe), s. n. – Urbe, tîrg, cetate. Mag. város (Miklosich, Slaw. Elem., 134; Cihac, II, 519), cf. sb., cr. varoš, alb. varroš, ngr. βαρόσι. – Der. orășan, s. m. (locuitor al orașului), apare în doc. slavorom. din 1439; orășenesc, adj. (de oraș); orășenește, adv. (ca la oraș); orășancă, s. f. (locuitoare a orașului); orășenime, s. f. (lume de la oraș); orăsnic (var. orăjnic), s. m. (titlu dat odinioară, în sec. XVII, armașului în Mold.), probabil pentru că avea în sarcină poliția urbană.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș s. n., pl. oráșe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

cartiér-oráș s.n. Cartier cu o mare extindere ◊ „Cartier-oraș. De ce oraș? Pentru că noul cartier va fi, ca număr de apartamente, cât un oraș, de pildă cât Sibiul.” Sc. 23 II 62 p. 3. ◊ „La Suceava, numele de «Arini» definea o mahala insalubră. «Arini» este astăzi numele unui cartier-oraș, al unui spațiu urban de cea mai aleasă modernitate.” Sc. 2 IV 75 p. 2; v. și alb-argintiu (din cartier + oraș; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 232)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-capitálă s.n. Oraș cu funcție de capitală a unei țări ◊ „Ne-a prezentat fotografiile «din copilărie» ale orașului-capitală la rubrica «Bucureștiul necunoscut».” R.lit. 20 III 75 p. 16. ◊ „Nici unul din aceste locuri nu mai poate răspunde astăzi, cu demnitate, noului profil al orașului-capitală.” Sc. 27 IV 77 p. 1 (din oraș + capitală)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-dormitór s.n. ◊ „Zeci de familii părăsesc zilnic cartierele în care locuiesc, în care s-au născut, populând orașele-satelit din jurul Capitalei, așa-numitele «orașe-dormitoare», lipsite de infrastructura comercială și culturală care conferă Parisului specificul și farmecul său.” Sc. 26 XII 75 p. 4 (din oraș + dormitor, după fr. ville [cité] dortoir; PR 1955)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-eróu s.n. Oraș ai cărui locuitori s-au comportat vitejește (în timpul războiului) ◊ „Zi de zi, leningrădenii adaugă frumuseților orașului-erou perle ale viitorului.” Sc. 10 I 63 p. 3. ◊ „Președintele R.S.F. Iugoslavia, I.B. Tito, a înmânat, în cadrul unei mari adunări populare, ordinul de oraș-erou localității Divar din Bosnia.” Sc. 6 VI 74 p. 6; v. și 28 VII 63 p. 4 (din oraș + erou, după rus. gorod-gheroi; OSRI)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-gigánt s.n. Oraș de mari proporții ◊ „Dacă mai dorim ca pădurile și câmpiile, micile orășele istorice și vechile cartiere de locuit să rămână pe locurile lor [...] dacă nu vrem să locuim în orașe-gigant întinse pe 500 de mile, orașe fără început și fără sfârșit, atunci ieșirea este una singură [...]” I.B. 14 VI 72 p. 4. ◊ „Orașe-gigant. Ciudad de Mexico va fi orașul cel mai populat în anul 2000, cu 32 milioane de locuitori.” Sc. 5 I 77 p. 5; v. și I.B. 5 IV 84 p. 8 (din oraș + gigant)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-grădínă s.n. Oraș plin de verdeață, ca o grădină ◊ „În mine crește tot mai puternic sentimentul de mândrie pentru orașele-grădini din patria mea.” Gaz.lit. 23 II 61 p. 8. ◊ „La Nashville m-am întâlnit deodată cu un oraș-grădină.” Sec. 20 6/66 p. 187. ◊ „Cald omagiu adus orașului-grădină, filmul capătă în cele din urmă atributele unui poem scris într-o frumoasă clipă de inspirație.” I.B. 5 III 75 p. 2; v. și Sc. 27 V 63 p. 6, Cont 20 VI 69 p. 4, Sc. 13 XII 75 p. 4 (din oraș + grădină)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-laboratór s.n. Mică localitate structurată în jurul unui mare laborator (aici de producere a drogurilor) ◊ „Poliția panameză a descoperit ascuns într-o zonă de păduri [...] un adevărat oraș-laborator specializat în producerea drogurilor [...]” R.l. 1 VI 84 p. 6. ◊ „A.C.M. [este] considerat drept unul dintre principalii responsabili ai construcției «orașului-laborator al drogului», recent descoperit la frontiera dintre cele două țări.” R.l. 15 VI 84 p. 6 //din oraș + laborator//
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-mamút s.n. Oraș de mari proporții ◊ „[...] a vizitat recent New Yorkul. A dorit, firește, ca în limita timpului fixat să cunoască cât mai mult orașul-mamut.” Fl. 4 VII 70 p. 32. ◊ „Se apreciază că pe harta acestei regiuni vor apărea adevărate orașe-mamut, cu populații de până la 40 milioane de locuitori.” Sc. 19 X 75 p. 6 (din oraș + mamut)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-martír s.n. Oraș care a avut mult de suferit ◊ „[...] listele cu semnături [urmează] a fi depuse în orașul-martir [Hiroshima] exact în ziua celei de-a 40-a comemorări a tragediei pe care a trăit-o.” Sc. 12 XII 84 p. 6. ◊ „În orașul-martir Timișoara a avut loc un impresionant marș.” R.l. 8 V 90 p. 2 (din oraș + martir)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-monumént s.n. Oraș cu numeroase monumente; oraș care prin el însuși este un monument ◊ „Cu tot caracterul său de «oraș-monument» Leningradul este mereu tânăr.” Sc. 6 XI 63 p. 3. ◊ „Orașe-monumente [...] monumente ale civilizației umane: Persepolis și Veneția.” I.B. 22 I 72 p. 2. ◊ „Veneția este un oraș-monument, o splendidă concretizare a imaginației și frumosului.” Lit. 3234/95 p. 1 (din oraș + monument)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-muzéu s.n. Oraș cu numeroase instituții de interes artistic, istoric etc; oraș care prin el însuși este un muzeu ◊ „Un oraș-muzeu” [Viena] Sc. 14 XI 62 p. 3. ◊ „Am avut sentimentul, după ce am văzut castelul de la Wawel din Cracovia și apoi vechiul colegiu, că mă aflu într-un mare oraș-muzeu în care istoria apasă implacabil pe ziduri.” R.l. 20 VII 74 p. 6. ◊ „Ravenna, oraș-muzeu” I.B. 18 VI 87 p. 2; v. și Cont. 28 IX 67 p. 5, 27 VIII 73 p. 12, R.lit. 11 VII 74 p. 24 (din oraș + muzeu, după fr. ville-musée)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-pórt s.n. Oraș care trăiește mai ales prin portul său ◊ „Miercuri, orașul-port Genova a rămas paralizat de greva generală.” Sc. 7 X 66 p. 6. ◊ „Am colindat marile orașe-porturi Livorno și Marsilia, în care se întrepătrund vechiul și modernul.” I.B. 5 I 71 p. 4. ◊ „60 de piese de o inestimabilă valoare au fost donate recent muzeului din Bombay de către serviciul vamal al marelui oraș-port.” Sc. 23 IX 76 p. 6; v. și Cont. 21 XI 69 p. 10, Sc. 29 I 73 p. 4, R.l. 7 V 74 p. 2, 4 XII 87 p. 6 (din oraș + port)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-satelít s.n. Oraș nou, creat lângă alt oraș mai mare, menit să-l descongestioneze pe acesta din urmă ◊ „[Krinkovo] primul oraș-satelit al Moscovei.” I.B. 20 VI 61 p. 3. ◊ „Zilele trecute a fost dat în folosință primul bloc din orașul-satelit Colibași.” Sc. 26 III 74 p. 2. ◊ „În apropierea orașului Assuan [...] se va construi un oraș-satelit proiectat pentru un milion de locuitori.” I.B. 26 IV 84 p. 4; v. și 20 VI 61 p. 3, Cont. 17 XII 65 p. 10, Sc. 9 III 67 p. 6; v. și oraș-dormitor (din oraș + satelit, după fr. ville-satellite; cf. engl. town satellite, germ. Satellitenstadt, rus. gorod-satellit; BD 1967, DTP)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-stațiúne s.n. Oraș care este o stațiune (balneară) ◊ „Florile orașului-stațiune Vatra Dornei.” Sc. 24 IV 76 p. 4. ◊ „Dacă treceți prin Vatra Dornei nu se poate să nu vă opriți pentru câteva clipe și în frumosul parc al nu mai puțin frumosului oraș-stațiune.” Sc. 3 V 79 p. 2; v. și R.l. 7 XI 84 p. 1 (din oraș + stațiune)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

oráș-șantiér s.n. Oraș în care se construiește intens ◊ „Orașul-șantier [...] trăiește durata cu o intensitate a muncii [...]” Sc. 4 X 70 p. 1. ◊ „Cehu-Silvaniei, un oraș-șantier.” R.l. 6 II 79 p. 5 (din oraș + șantier)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

FEDERAȚIA MONDIALĂ A ORAȘELOR ÎNFRĂȚITE (F.M.O.Î.), organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Paris, creată în 1957, în scopul stabilirii relațiilor de colaborare și prietenie între locuitorii unor orașe din țări diferite.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ORAȘ DESCHIS localitate urbană declarată ca atare de către un beligerant, în scopul evitării bombardamentelor și acțiunilor de luptă pe teritoriul respectiv, pentru a cruța valori culturale și artistice deosebite, evacuându-se totodată forțele militare din oraș.
Sursa: GTA | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink