6 definiții pentru opunția (g.-d. -ii), opunția (g.-d. -ia)   declinări

OPÚNȚIA s. f. Gen de plante din familia cactaceelor, cărnoase, cu ramuri cilindrice sau turtite lateral, de formă ovală, cu spini așezați în smocuri, cu flori mari, albe, roșii sau galbene. (Opuntia); plantă care face parte din acest gen. [Pr.: -ți -a] – Din lat., fr. opuntia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OPÚNȚIA f. Gen de plante cărnoase cu spini așezați în smocuri și cu flori albe, roșii sau galbene. [Sil. -ți-a] /<lat., fr. opintia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OPÚNȚIA s.f. (Bot.) Plantă din familia cactaceelor, cu ramuri cilindrice sau turtite, de formă ovală și cu spini așezați în smocuri. [Pron. -ți-a. / < fr. opuntia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OPÚNȚIA s. f. plantă din familia cactaceelor cu ramuri cilindrice sau turtite, de formă ovală și cu spini așezați în smocuri; limba soacrei. (< lat., fr. opuntia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OPÚNȚIA s. v. limba-soacrei.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

opúnția s. f. (sil. -ți-a)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink