OPULÉNT, -Ă, opulenți, -te, adj. (Livr.) Bogat, îmbelșugat, abundent; voluminos, masiv. – Din fr. opulent, lat. opulentus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OPULÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care manifestă bogăție; excesiv de bogat. Regiune ~tă. Viață ~tă. 2) (despre persoane sau despre părți ale corpului lor) Care se caracterizează, se impune prin amploarea formelor; caracterizat prin opulență; corpolent. Femeie ~tă. /<fr. opulent, lat. opulentus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OPULÉNT, -Ă adj. (Liv.) Îmbelșugat, bogat, abundent. [< fr. opulent, lat. opulentus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OPULÉNT, -Ă adj. îmbelșugat, bogat, abundent. (< fr. opulent, lat. opulentus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OPULÉNT adj. v. bogat, îmbelșugat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Opulent ≠ sărac
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

opulént adj. m., pl. opulénți; f. sg. opuléntă, pl. opulénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink