OPRIMÁ, oprím, vb. I. Tranz. A asupri, a împila, a exploata. – Din fr. opprimer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

A OPRIMÁ oprím tranz. (colectivități sau persoane) A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a asupri; a împila; a exploata. [Sil. o-pri-] /<fr. opprimer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRIMÁ vb. I. tr. A asupri; a împila. [P.i. oprím. / < fr. opprimer, it. opprimere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRIMÁ vb. tr. a asupri; a împila. (< fr. opprimer, lat. opprimere)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRIMÁ vb. a asupri, a exploata, a împila, a împovăra, a năpăstui, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, a urgisi, (înv. și reg.) a bântui, (înv.) a obidi, a obijdui, a sili, a supăra, a tiranisi, a tirăni, (fig.) a apăsa, a despuia, a stoarce, a suge, (reg. fig.) a stoci, (înv. fig.) a călca. (A ~ masele.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

oprimá vb. (sil. -pri-), ind. prez. 1 sg. oprím, 3 sg. și pl. oprímă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink