OPRESÓR, -OÁRE, opresori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care oprimă; asupritor. – Din fr. oppresseur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRESÓR¹ ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care oprimă; om care exercită o opresiune; asupritor; împilător; exploatator. [Sil. -pre-] /<fr. oppresseur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRESÓR² ~oáre (~óri, ~oáre) Care oprimă; care exercită o opresiune; asupritor, exploatator. [Sil. -pre-] /<fr. oppresseur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRESÓR, -OÁRE asj. Asupritor. // s.m. și f. Cel care oprimă. [Cf. fr. oppresseur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRESÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care oprimă; asupritor. (< fr. oppresseur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRESÓR adj., s. asupritor, exploatator, împilător, opresiv, persecutor, prigonitor, (înv.) mâncător, năpăstuitor, obiditor, (fig.) apăsător. (Forțele ~oare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Opresor ≠ oprimat
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

opresór s. m., adj. m. (sil. -pre-), pl. opresóri; f. sg. și pl. opresoáre, g.-d. sg. art. opresoárei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink