OPRESIÚNE, opresiuni, s. f. 1. Asuprire, oprimare, împilare. 2. (Înv.) Greutate în respirație (însoțită de dureri pectorale). ♦ Fig. Depresiune sufletească, descurajare, deprimare. [Pr.: -si-u-. – Var.: (înv.) oprésie s. f.] – Din fr. oppression, lat. oppressio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRESIÚNE ~i f. 1) Ansamblu de acțiuni care oprimă omul; asuprire; împilare. 2) Greutate în respirație (însoțită de dureri petorale). 3) fig. Tulburare psihică însoțită de indispoziție și de depresiune sufletească. [Sil. -pre-si-u-] /<fr. oppression, lat. oppressio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRESIÚNE s.f. Asuprire, împilare, oprimare. [Pron. -si-u-. / cf. fr. oppression, lat. oppresio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRESIÚNE s. f. asuprire, oprimare, împilare. (< fr. oppression, lat. oppressio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

OPRESIÚNE s. v. oprimare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

opresiúne s. f. (sil. -pre-) presiune
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink