OPOTERAPÍE s. f. Tratament aplicat în diferite boli care constă în administrarea de sucuri, extracte sau pulberi de țesuturi, de organe sau de glande endocrine; organoterapie. – Din fr. opothérapie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

OPOTERAPÍE f. Metodă de tratare a diferitelor boli, constând în administrarea de sucuri, extracte sau pulberi de țesuturi, de organe etc. /<fr. opothérapie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

OPOTERAPÍE s.f. (Med.) Metodă de tratament în care se întrebuințează sucuri extrase din glandele sau din țesuturile animale sănătoase pentru combaterea bolilor organelor sau ale țesuturilor corespunzătoare la om; organoterapie. [Gen. -iei. / < fr. opothérapie, cf. gr. opos – suc, therapeia – tratament, îngrijire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OPOTERAPÍE s. f. tratament cu sucuri extrase din glandele sau din țesuturile animale sănătoase pentru combaterea bolilor organelor ori ale țesuturilor corespunzătoare la om; organoterapie. (< fr. opothérapie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

opoterapíe s. f., art. opoterapía., g.-d. opoterapíi, art. opoterapíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink