ONOMATOMANÍE, onomatomanii, s. f. Revenire obsesivă în memorie a unui cuvânt, a unui nume, a unei cifre etc. – Din fr. onomatomanie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

ONOMATOMANÍE s.f. Obsesie a unui cuvânt, a unui nume, a unei cifre etc. [Gen. -iei. / < fr. onomatomanie, cf. gr. onoma – nume, mania – nebunie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ONOMATOMANÍE s. f. repetare obsesivă a unuia sau mai multor cuvinte, nume sau cifre. (< fr. onomatomanie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

onomatomaníe s. f., art. onomatomanía, g.-d. art. onomatomaníei; pl. onomatomaníi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink