ONOMASIOLOGÍE s. f. Ramură a lingvisticii care studiază mijloacele folosite de una sau de mai multe limbi pentru a exprima o anumită noțiune. [Pr.: -si-o-] – Din germ. Onomasiologie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

ONOMASIOLOGÍE f. Disciplină lingvistică care studiază denominația, pornind de la noțiuni și stabilind semnul verbal care corespunde noțiunii respective. [Sil. -si-o-] /<germ. Onomasiologie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ONOMASIOLOGÍE s.f. Ramură a lingvisticii care studiază numele din punctul de vedere al formei și conținutului lor. [Pron. -si-o-, gen. -iei. / < germ. Onomasiologie, cf. gr. onoma – nume, logos – studiu].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ONOMASIOLOGÍE s. f. ramură a lingvisticii care studiază evoluția semnificației și a formei cuvintelor. (< fr. onomasiologie, germ. Onomasiologie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

onomasiologíe s. f. (sil. -si-o-), art. onomasiología, g.-d. onomasiologíi, art. onomasiologíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink