OLFACTOMÉTRU, olfactometre, s. n. (Med.) Aparat pentru măsurarea acuității olfactive. – Din fr. olfactomètre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

OLFACTOMÉTRU s.n. Aparat pentru aprecierea acuității olfactive. [< fr. olfactomètre, cf. lat. olfactus – miros, gr. metron – măsură].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OLFACTOMÉTRU s. n. aparat folosit în olfactometrie. (< fr. olfactomètre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

olfactométru s. n., pl. olfactométre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink