oiágă, oiégi, s.f. (reg.) sticlă, garafă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

oiágă (-iége), s. f. – (Trans.) Flacon, sticluță. Mag. üveg (Cihac, II, 518; Byck-Graur 40; Gáldi, Dict., 166). – Der. oiegar, s. m. (Trans., vînzător de sticle).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink