OCOLEÁLĂ, ocoleli, s. f. (Rar) Ocol, ocolire. – Ocoli + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

ocoleálă s. f., g.-d. art. ocolélii; pl. ocoléli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink