OCHITÚRĂ, ochituri, s. f. (Rar) Privire, căutătură din ochi1. – Ochi2 + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
OCHITÚRĂ ~i f. rar Privire aruncată asupra cuiva; uitătură; cătătură. /ochi + suf. ~tură
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ochitúră s. f., g.-d. art. ochitúrii; pl. ochitúri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink