OBSOLESCÉNȚĂ s.f. Declasare tehnologică a unui material industrial prin apariția altuia, mai modern; uzură morală. ◊ obsolescență profesională = proces de învechire a componentelor unei profesiuni ca urmare a asimilării progresului tehnico-științific. (< engl., fr. obsolescence)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

obsolescénță s. f., g.-d. art. obsolescénței
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink