OBSESIÚNE s. f. v. obsesie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OBSESIÚNE s.f. v. obsesie.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OBSÉSIE, obsesii, s. f. Tulburare a voinței care se manifestă prin idei fixe, prin dorința irezistibilă de a face un act determinat, bolnavul fiind conștient de caracterul anormal al acțiunilor sale. ♦ Imagine sau idee inadecvată care revine neîncetat în câmpul conștiinței, stăruitor și anormal; preocupare chinuitoare. [Var.: (înv.) obsesiúne s. f.] – Din fr. obsession.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

OBSÉSIE ~i f. 1) Gând sau imagine care stăruie în mintea cuiva; preocupare mintală ce obsedează. 2) med. Tulburare a sistemului nervos, manifestată prin apariția involuntară în conștiință a unor idei sau temeri persistente. 3) Stare a celui obsedat. [G.-D. obsesiei] /<fr. obsession
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. (înv.): obsesiune - LauraGellner

OBSÉSIE s.f. 1. Imagine, idee care urmărește pe cineva neîncetat; preocupare chinuitoare. 2. Tulburare mintală provocată de o idee fixă (teamă, impulsie). [Gen. -iei, var. obsesiune s.f. / cf. fr. obsession, lat. obsessio – asediu].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

OBSÉSIE s. v. idee fixă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. (înv.): obsesiune - LauraGellner

obsésie s. f. (sil. -si-e), art. obsésia (sil. -si-a), g.-d. art. obsésiei; pl. obsésii, art. obsésiile (sil. si-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. (înv.): obsesiune - LauraGellner