NUTRÍ, nutresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A da de mâncare sau a mânca; a (se) hrăni, a (se) alimenta. ♦ Tranz. A procura cuiva hrană (și alte mijloace de existență); a întreține pe cineva (cu mâncare). 2. Tranz. Fig. A întreține, a cultiva o idee, un sentiment. – Din lat. nutrire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

A NUTRÍ ~ésc tranz. 1) (ființe, plante) A face să-și mențină existența fizică dând hrană; a susține prin nutriție; a hrăni; a alimenta. 2) fig. (idei, sentimente, gânduri) A cultiva cu perseverență în sinea sa, neexteriorizând. /<lat. nutrire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NUTRÍ vb. IV. 1. tr., refl. A (se) hrăni. 2. tr. (Fig.) A simți, a avea, a întreține anumite sentimente. [P.i. nutrésc. / < lat. nutrire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NUTRÍ vb. I. tr., refl. a (se) hrăni. II. tr. (fig.) a cultiva, a avea un anumit sentiment, gând etc. (< lat. nutrire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

NUTRÍ vb. 1. v. mânca. 2. v. avea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nutrí vb. (sil. -tri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nutrésc, imperf. 3 sg. nutreá.; conj. prez. 3 sg. și pl. nutreáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink