6 definiții pentru «numerota»   conjugări

NUMEROTÁ, numerotez, vb. I. Tranz. A însemna o serie de obiecte sau de ființe cu numere în ordine succesivă (pentru a le putea identifica și a le deosebi între ele). – Din fr. numeroter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de bogdanrsb | Semnalează o greșeală | Permalink

A NUMEROTÁ ~éz tranz. (obiecte, ființe etc.) A însemna cu numere în ordine succesivă. /<fr. numéroter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NUMEROTÁ vb. I. tr. A însemna cu numere în ordine succesivă. [< fr. numéroter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NUMEROTÁ vb. tr. a însemna cu numere în ordine succesivă. (< fr. numéroter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

NUMEROTÁ vb. v. pagina.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

numerotá vb., ind. prez. 1 sg. numerotez, 3 sg. și pl. numeroteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink