NORMALITÁTE s.f. Stare normală. ♦ (Chim.) Concentrație a unei soluții în comparație cu aceea a unei soluții normale. [Cf. fr. normalité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NORMALITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este normal. 2. (chim.) concentrație a unei soluții în comparație cu aceea a unei soluții normale. (< fr. normalité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Normalitate ≠ anormalitate
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

normalitáte s. f., g.-d. art. normalității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink