NOOLOGÍE s.f. 1. Disciplină care studiază spiritul. 2. Teorie idealistă potrivit căreia asupra omului influențează o forță superioară, așa-numita lume a spiritului. [Gen. -iei. / < germ. Noologie, cf. gr. noos – spirit, logos – știință].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NOOLOGÍE s. f. 1. studiul științelor spiritului. 2. teorie idealistă potrivit căreia omul este influențat de o forță superioară, așa-numita lume a spiritului. (< fr. noologie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

noologíe s. f. (sil. no-o-), art. noología, g.-d. art. noologíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink