NESTATÓRNIC, -Ă, nestatornici, -ce, adj. Care nu este statornic; schimbător, inconstant. – Ne- + statornic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

NESTATÓRNIC adj. 1. v. mișcător. 2. v. schimbător. 3. (înv.) neașezat. (Un om veșnic ~.) 4. v. inconsecvent. 5. schimbător, (înv.) necredincios. (~ în dragoste.) 6. hoinar, sprințar, (pop.) spulberatic. (Gânduri ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Nestatornic ≠ statornic, stabil, permanent
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nestatórnic adj. m. (sil. mf. -sta-), pl. nestatórnici; f. sg. nestatórnică, pl. nestatórnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink