NESOCOTÍRE s. f. Faptul de a nesocoti; ignorare, desconsiderare. – V. nesocoti.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de GabiAlex | Semnalează o greșeală | Permalink

NESOCOTÍRE s. 1. v. ignorare. 2. v. disprețuire. 3. v. încălcare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nesocotíre s. f., g.-d. art. nesocotírii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NESOCOTÍ, nesocotesc, vb. IV. Tranz. A nu respecta, a nu prețui (la valoarea cuvenită); a desconsidera, a disprețui; a nu ține seamă de..., a ignora, a neglija; a trece peste...; spec. a încălca o lege, o dispoziție. – Ne- + socoti.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A NESOCOTÍ ~ésc tranz. (păreri, spuse, dispoziții, legi etc.) A trece în mod intenționat cu vederea (făcându-se a nu observa); a nu lua în seamă; a ignora. /ne- + a socoti
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NESOCOTÍ vb. 1. v. ignora. 2. v. disprețui. 3. v. contraveni. 4. v. încălca.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A nesocoti ≠ a respecta
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nesocotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nesocotésc, imperf. 3 sg. nesocoteá; conj. prez. 3 sg. și pl. nesocoteáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink