NESCHIMBÁRE s. f. Invariabilitate. ◊ (Ieșit din uz) Spre neschimbare, formulă care se folosea ca apostilă pe actele autentificate. – Din ne- + schimbare.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

neschimbáre, neschimbări, s.f. (înv.) faptul de a fi statornic; statornicie, constanță.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink