NERUȘINÁRE s. f. Lipsă de rușine; p. ext. comportare, afirmație, faptă lipsită de bună-cuviință; necuviință, impertinență, neobrăzare. – Ne- + rușinare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

NERUȘINÁRE f. 1) Lipsă de rușine; neobrăzare; nesimțire. 2) Lipsă de bună-cuviință; necuviință; insolență; impertinență. 3) Faptă sau vorbă de om nerușinat; neobrăzare. /ne + rușinare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NERUȘINÁRE s. 1. v. obrăznicie. 2. v. obscenitate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nerușináre s. f., g.-d. art. nerușinării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink