NEPRIÉTEN, neprieteni, s. m. (Înv.) Dușman, inamic. [Pr.: -pri-e-] – Ne- + prieten.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NEPRIÉTEN s., adj. v. adversar, dușman, inamic, potrivnic, vrăjmaș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

neprietén s. m. (sil. -pri-e-), pl. nepriéteni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink