NEOSTENÍT, -Ă, neosteniți, -te, adj. 1. Care nu obosește niciodată; p. ext. care este în continuă mișcare, în continuă activitate; foarte harnic, foarte activ; neobosit, odihnit. 2. Care nu slăbește nici o clipă; susținut, perseverent. [Pr.: ne-os-] – Ne- + ostenit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

NEOSTENÍT ~tă (~ți, ~te) și adverbial (negativ de la ostenit) 1) (despre persoane) Care nu obosește deloc; care este mereu în acțiune, în continuă activitate; foarte harnic. 2) (despre activități) Care se desfășoară fără întreruperi; necontenit; continuu; neîntrerupt. [Sil. ne-o-] /ne- + ostenit
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NEOSTENÍT adj., adv. 1. adj. v. harnic. 2. adj. v. neobosit. 3. adv. v. continuu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

neostenít adj. m. (sil. ne-os-), pl. neosteníți; f. sg. neostenítă, pl. neosteníte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink