NEOGÓTIC, -Ă, neogotici, -ce, adj., s. n. (Stil în arhitectura și artă) care reevaluează goticul și prelucrează formal elementele lui decorative. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-gothique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
NEOGÓTIC, -Ă adj. Stil neogotic (și s.n.) = stil modern în arhitectura și în arta decorativă europeană din sec. XIX, care urmărea să reînvie stilul gotic. [< fr. néo-gothique].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
NEOGÓTIC, -Ă adj. stil ~ (și s. n.) = stil modern în arhitectura și arta decorativă europeană, inspirat din stilul gotic. (< fr. néo-gothique)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
neogótic adj. m. (sil. ne-o-) gotic
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
NEOGÓTIC (‹ fr.) s. n. (Și adj.) Stil în arhitectură și în artele decorative europene, inițial în Marea Britanie (H. Walpole, J. Wyatt, A.W.N. Pugin, Th. Rickman), în Franța (E.E. Viollet-le-Duc) și în Italia (P. Selvatico, C. Boito), de la sfârșitul sec. 18 și din sec. 19, care constă în reevaluarea goticului și în prelucrarea formală a elementelor lui de decorație.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink