NECLINTÍT, -Ă, neclintiți, -te, adj. Care nu se mișcă, nu se clintește (din loc); nemișcat, imobil, neclătit. ♦ În care nu se mișcă nimic, în care nu intervine nici o schimbare. ♦ Fig. Care nu se modifică; neschimbat, statornic, stabil. ♦ Fig. Ferm, hotărât, inflexibil. – Ne- + clintit.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cornel | Semnalează o greșeală | Permalink

NECLINTÍT ~tă (~ți, ~te) și adverbial (negativ de la clintit): De ~ care nu poate fi clintit; de nestrămutat; imobil. /ne- + clintit
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

NECLINTÍT adj. 1. v. fix. 2. v. nemișcat. 3. v. înmărmurit. 4. v. încremenit. 5. v. hotărât. 6. nezdruncinat, statornic, tare. (O voință neclintită.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Neclintit ≠ mobil, neferm, nestatornic
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

neclintít adj. m. (sil. -clin-), pl. neclintíți; f. sg. neclintítă, pl. neclintíte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink